Dragă Sofi,
M-am gândit timp de mai multe zile ce să scriu în această primă scrisoare către tine.
Am vrut să scriu despre momentul când ai venit la mami plângând să îi spui dacă există Moș Crăciun, iar mami ți-a răspuns că este alegerea ta dacă vrei să crezi că există sau nu. Și de atunci, în fiecare an, tu îl aștepți cu o cană de lapte cald să vină cu daruri.
Am vrut să îți scriu despre momentul când te-am întrebat ce te-a făcut pe tine cea mai mândră până acum, și mi-ai răspuns că ai fost foarte mândră de tine atunci când ai salvat o pisicuță.
Sunt multe despre care ți-ași scrie, dar cel mai mult, în acest moment în care îți scriu, gândurile mele se opresc la ultimele versuri dintr-un poem, un poem care se numește “Dacă”:
“Şi dacă ştii să umpli minuta trecătoare,
Să nu pierzi nici-o filă din al vieţii tom,
Al tău va fi Pământul, cu bunurile-i toate,
Şi mai presus de toate – vei fi un OM, copilul meu !”
Traducere preluată a poemului “IF” de Joseph Rudyard Kipling, publicat prima dată în Rewards and Fairies, editura Doubleday, Page & Company, anul 1910 (acum 114 ani)
Leave a comment